Zeolit si CEC-ul

.

 "CEC"-ul zeolit-ului pentru eliminarea metalelor grele, la care se referea cititoarea Emma in comentariul sau aici, inseamna in context: capacitate de schimb cationic (cathion exchange capacity) si asa cum scrie la pagina 32 in acest scurt manual de pedologie, se refera de fapt la... 

6.3 CAPACITATEA DE SCHIMB CATIONIC A SOLURILOR 

Datorită stării de dispersie şi a coloizilor solurile au proprietatea de a adsorbi diferite substanţe minerale şi organice aflate în stare de dispersie moleculară sau ionică. 

Schimbul de cationi dintre complexul coloidal şi soluţia solului se realizează după următoarele legi: 

1. Legea echivalenţei – cantitatea de cationii proveniţi din sol în soluţia solului este echivalentă cu cantitatea de ioni deplasaţi din soluţie în sol. În aceste condiţii schimbul de cationi adsorbiţi din sol şi cei din soluţie cu care interacţionează se desfăşoară în proporţii echivalente. 
2. Legea reversibilităţii – ionii din sol adsorbiţi sunt schimbaţi cu alţii din soluţie. Prin deplasarea din complex în soluţia solului aceştia pot fi uşor utilizaţi în nutriţia plantelor (K+, Na+, Ca2+, Mg2+), iar prin trecere din soluţia solului în complexul adsorbtiv este împiedicată pierderea acestora prin levigare în sol. 
3. Legea echilibrului – schimbul de ioni dintre soluţia solului şi complexul adsorbtiv se realizează până la stabilirea unui echilibru dinamic. Acest echilibru poate fi perturbat prin aportul apei provenită din precipitaţii sau în cazul administrării îngrăşămintelor minerale şi organice, dar în acest caz intervine complexul coloidal care restabileşte 
4. foarte rapid acest echilibru prin eliberarea sau reţinerea diferiţilor ioni. 
5. Legea energiei de adsorbţie – adsorbţia diferiţilor cationi variază în funcţie de valenţa şi gradul lor de hidratare. 

Energia de reţinere creşte odată cu creşterea masei atomice a numărului atomic în următoarea succesiune: 

- ionii monovalenţi: 7Li < 23Na < 18NH4 < 39K < 89Pb

- ionii bivalenţi: 24Mg < 40Ca < 59Co < 112Cd

- ionii trivalenţi: 27Al < 56Fe

Cu cât gradul de hidratare al cationilor este mai ridicat, cu atât energia de adsorbţie din soluţia solului şi de reţinere coloidală este mai scăzută. 

Cationii bivalenţi sunt reţinuţi la suprafaţa particulelor coloidale mai puternic decât cationii monovalenţi. Excepţie face ionul de hidrogen, care se prezintă sub formă de H3O+ (hidroniu) şi deşi este monovalent este cel mai puternic adsorbit din soluţie, dar trece foarte greu din complexul coloidal în soluţia solului, deoarece acesta este slab hidratat.

Daca veti cauta detalii despre aceasta sintagma "capacitate de schimb de cationi", veti observa (cu surprindere sau nu) ca aceasta CEC apare doar in legatura cu solurile, in contextul aratat aici mai sus, sau in legatura cu... zeolitul.

De ce oare?

Asa cum am mai povestit aici, rasinile schimbatoare de ioni au aplicatii si in medicina in ceea ce priveste captarea anumitor substante ionice, fara insa a se lauda cu "performantele" mult promovatului zeolit. Ele se lauda mai mult cu specificitatea (capacitatea de a lega stabil numai anumite substante, in functie de conformatia spatiala a moleculei lor).

O astfel de promovare fara argumente afecteaza sansele acestui preparat-minune in detrimentul pacientului. Ganditi-va, daca din 100 de pacienti care ar putea beneficia de pe urma unui tratament cu zeolit, sa zicem 50% sunt intelectuali materialisti care citesc si trec prin prisma lor teoriile vehiculate, cati dintre acestia vor alege sa se trateze cu zeolit numai pe principiul "fie ce-o fi"?... Unul, doi? Prin urmare acest "tratament" este din start adresat celor care nu au habar de logica, care "cred" orice, lucru de care au uitat cei care au umplut internetul romanesc cu (mie cel putin) "povesti".

A se vedea si acest reportaj, in care deasemenea puteti remarca caracterul repetitiv obsesiv al unor idei, ca raspuns la orice intrebare. Nu contest valoarea omului, a credintei sale sau a rezultatelor, ci integritatea psihica si morala la care pacientul are dreptul prin legea 95/2006 cu modificarile ulterioare.

Daca zeolitul, prin proprietatile sale de chelare si eliminare a metalelor grele - asa cum sustin cei care il promoveaza - are un efect benefic asupra organismului, usurandu-i sarcina de a se vindeca, cati dintre cei care ar avea nevoie de acest beneficiu vor renunta din cauza acestei intoxicari fara scrupule cu informatii false/nedocumentate corespunzator din partea prozelitilor? Ma intreb daca nu ii mustra constiinta. Probabil ca nu - le lipseste capacitatea de a intelege paguba pe care o fac pacientilor:

"Buna ziua Din nou faceti erori fundamentale. (..) Este imposibil la acel pret sa gasiti zeolit purificat si micronizat la standardele cerute de lege; de altfel multi pacienti au venit la noi nemultumiti de anumiti xeoliti de pe piata; in lumea noastra a medicinei alternative, cunoastem care sunt produsele de calitate. Zeolitul nu este un panaceum universalae si am afirmat acest lucru inclusiv pe site-ul nostru. Zeolitul este in rezervele stracegice ale marilor puteri nucleare de foarte multi ani; a fost desecretizat dupa 1990. Are o capacitate terapeutica foarte mare;sunt afectiuni unde putem folosi numai zeolit, dar sunt si afectiuni/stadii ale unor afectiuni unde este nevoie pe langa zeolit si de alte produse naturiste eficiente. Faceti dvs. un studiu clinic cu voluntari si apoi prezentati toata cazuistica intr-un studiu serios, avand in veddre ca nu credeti in zeolit,"

"standardele cerute de lege" - care lege?!
iar despre
"xeolit" - a auzit cineva de asta?
cat despre
"in lumea noastra" - no coment
si
"nu credeti in zeolit" - idem

Doar cuvinte "mari"...

In situatii din acestea in care nu exista dovezi clare, dar cand exista motive pentru pacient sa creada ca un anumit tratament sau alegere ii poate face bine, este alegerea lui in intregime daca urmeaza sau nu o anumita cale. Tot ce poate si trebuie sa faca un medic este sa-l informeze asupra a ceea ce se stie despre toxicitate daca e cazul si a ceea ce nu se stie despre mecanismul si eficienta acelui tratament, pentru ca pacientul sa poata alege cat mai in cunostinta de cauza. Ar fi pacat sa-i limitam o sansa, nu?

Am intalnit din pacate si situatii in care colegii oncologi ridica din umeri - in opinia Colegiului Medicilor Britanic acest lucru nu este permis, medicul are obligatia sa-i fie alaturi pacientului pana la capat, indiferent daca poate sau nu sa-l ajute, indierent daca "crede" sau nu in calea pe care acesta o alege.

Sentimentul de neputinta este natural, dar atitudinea suportiva fata de pacient, diligenta in a-l ajuta sa obtina informatiile de care are nevoie si in a-l asigura de suportul neconditionat sunt caracteristice unui profesionist.

Pentru ca intai de toate, medicul este langa pacient pentru a-i alina suferinta. Si pentru asta se pregateste cat poate de bine, pentru asta exista deontologie, diligenta din partea lui si incredere din partea pacientului.

Pe vremea lui Lesage, personajul sau Gil Blas poza in medic luand sange si dand bolnavului sa bea apa calda indiferent de cauza bolii - care scapa era meritul "medicului", iar care murea - asa a vrut Dumnezeu. Gil Blas era desigur sarlatan si nu ascundea acest lucru constiintei sale, dar cred ca in secolul internetului e cazul ca pacientii sa fi depasit stadiul in care iau un leac fara sa intrebe ce iau. Ramane doar ca pe internet sa gaseasca argumente pertinente si pro si contra, ca sa poata alege informat.

Cu respect,
Dr Daniel Ganea