Depresia - Recunosti doar ceea ce cunosti

Este imperios necesar sa o recunosti din timp

Pentru a putea face cu succes o recuperare rapida si eficienta (se stie ca o boala lunga se vindeca mult mai mai greu), si mai ales pentru ca suferinta indurata si timpul pierdut nu se mai poate recupera. Desigur, are si suferinta rolul ei, dar nu ne e dat noua sa ne alegem crucea - suntem datori sa ne straduim sa ne protejam sanatatea.

De aceea am simtit nevoia sa explic pacientilor cateva lucruri despre depresie si tipurile de afectiuni depresive si anxioase si ce este de facut in fiecare caz in parte.

Cele cateva tipuri de anxietate

Simptomele cele mai frecvente ale depresiei la domiciliu:

• o stare de neliniste


• un gol in stomac


• atacuri de panica


• stare de tensiune ca intr-o presimtire rea


• o teama fara obiect

Iata doar cateva exemple de simptome frecvente in depresie, pe care le simtim cand cel de langa noi ne spune: “Hai, termina, nu mai fii anxios!”, sau “De ce esti asa?!”.



Cum ne dam seama insa care este diferenta intre anxietate si diagnosticul medical de depresie patologica (atunci cand afectiunea devine boala)? Este normal sa fii anxios la un examen important, la un interviu pentru o slujba pe care ti-o doresti mult.Dar cand esti in trafic si brusc ti se face teama? Cand persoana la care tii a intarziat 3 ore? Sau 15 minute?
Diferenta se distinge prin gradul de distres creat si mai ales prin modul in care ne comportam.

Tulburare de anxietate generalizata

Definita prin grija exagerata si anxietate proeminenta pentru o perioada de 6 luni sau mai mult si care poate implica griji privind mai multe activitati si evenimente. Persoana are dificultati in a-si controla anxietatea, care este insotita de alte simptome: neliniste, incordare fara motiv, neputinta de a se relaxa chiar cand totul este in regula; stari de oboseala, dificultati de concentrare, iritabilitate, tensiuni musculare, nod in gat, somn agitat. Toate la un loc duc la stress puternic si probleme de functionare.

Tulburarea de panica

Este diferita de atacurile de panica prin aceea ca atacurile de panica sunt episoade bruste, inexplicabile, de frica intense si disconfort insotite de schimbari cognitive si fizice, cel mai adesea apar insotite de dorinta de a scapa, ca de un pericol foarte mare. Aceste simptome se intensifica foarte mult si pot duce la palpitatii, transpiratie, tremurat etc. Psihic, apare frica de a nu pierde controlul, frica de a nu muri, frica de a nu innebuni etc.
Pe de alta parte, tulburarea de panica consista in atacuri de panica recurente si neasteptate cu perioade de pauza in care persista teama urmatoarelor atacuri. Persoana ajunge sa isi modifice comportamentul din cauza atacurilor de panica. Uneori, ele pot fi asociate cu agorafobie

Tulburarea obsesiv-compulsiva

Este definita prin obsesii diverse: ganduri intrusive, nedorite, imagini, idei sau nevoi urgente, si prin compulsii: comportamente intense, de necontrolat, repetitive sau acte mentale menite sa resolve distresul creat de compulsii.
Exemplu 1: simti ca te murdaresti doar stand in preajma unui lucru murdar sau doar gandindu-te la acel lucru si nu te poti opri sa te speli pe maini la fiecare cateva minute, chiar daca mainile se deshidrateaza si pot aparea chiar rani dureroase.
Exemplu 2: Nu te poti opri sa te gandesti la faptul ca ai putea sa spui o prostie in public. Te gandesti tot mai mult la asta, vizualizezi astfel de scene si te obsedeaza tot mai mult. Pentru a opri aceste obsesii, numeri pana la 100 din 4 in 4 si simti ca asa te mai linistesti. Dar gandurile o iau de la capat, compulsia la fel, intr-un cerc din care nu mai poti sa iesi…
Aceste obsesii si compulsii cauzeaza un distress considerabil si sunt si foarte mari consumatoare de timp. Cele mai frecvente obsesii sunt cele privind murdarirea si contaminarea, frica de a nu deveni agresiv, indoieli repetate, nevoia de a avea lucrurile aranjate intr-un anume fel, frica de a nu avea impulsuri ucigase sau agresive, imagini sexuale disturbante.
Cele mai frecvent intalnite compulsii sunt cele privind spalatul repetitiv, folosirea de servetele pentru a atinge lucrurile, verificarea usilor, ferestrelor, a gazului sau luminii in mod repetat; ritualuri de numarat, actiuni repetate la nesfarsit, nevoia de a primi asigurari.

Tulburarea de stress posttraumatic

Dupa un eveniment traumatic la care a fost martor sau in care a fost direct implicat, sau cand este confruntat cu o intamplare sau un eveniment care a pus pacientul in pericol de moarte sau de ranire grava, eveniment ce a cauzat o frica puternica, neajutorare sau teroare. In cursul acceselor, evenimentul traumatic este retrait din nou prin amintiri extrem de vii si tulburatoare, care produc stari de teama si anxietate similare cu cele din timpul evenimentului. Psihologic si fizic, persoana reactioneaza repetitiv ca in momentul evenimentului, nu poate uita si nu se poate detasa de el. Locuri, persoane, activitati care pot aminti de acel eveniment sunt evitate instinctiv. Persoana poate sa uite amanunte importante legate de acel eveniment, sa aiba stari de iritabilitate puternica, dificultati de concentrare, crize de furie, tulburari de somn. Aceste simptome trebuie sa persiste pentru mai mult de o luna si sa cauzeze un distress semnficativ si dificultati de functionare pentru a constitui diagnosticul de stress posttraumatic.

Tulburarea acuta de stress

Este un diagnostic care apare atunci cand o persoana este expusa la un eveniment traumatic, fie ca martor, fie implicata direct. Confruntarea cu acest eveniment duce la o frica intensa, uneori afectiuni fizice sau chiar psihice semnificative, sentimente de neajutorare sau teroare. Evenimentul este retrait continuu astfel: amintiri recurente si deranjante, imagini ce reapar, ganduri sau perceptii; cosmaruri legate de acel eveniment, momente in care momentul este retrait din nou, anxietate ridicata ca si cum persoana ar retrai evenimentul traumatic. Persoana ajunge sa evite situatii ce pot fi asociate cu acel evenimnet, discutii despre asta, activitati, locuri sau persoane ce pot sa ii aminteasca de asta. Pacientul poate sa uite amanunte importante legate de acel eveniment, sa aiba stari de iritabilitate puternica, dificultati de concentrare, crize de furie, tulburari de somn. Simptomele persista pentru mai putin de o luna si cauzeaza mult distress si dificultati de functionare.

Fobia sociala sau sociofobia (aversiunea fata de oameni)

Frica de una sau mai multe situatii sociale in care persoana intra in contact cu persoane necunoscute sau nefamiliare, in care poate fi privita de altii si simte ca va expusa sau umilita, pusa in situatii jenante si se va face de rusine. Expunerea cauzeaza un distress puternic, anxietate si chiar atacuri de panica, in ciuda faptului ca anxietatea este vazuta ca excesiva si nerationala. Persoana respectiva se va adapta incercand sa evite astfel de situatii.

Fobia specifica

O frica semnificativa si persistenta care este recunoscuta ca fiind nerationala si excesiva, data de prezenta sau perceptia unei situatii sau a unui obiect care sa produca aceasta frica nerationala. Distresul, evitarea si anticiparea evenimentul sau obiectului anxios interfereaza semnificativ cu viata sau rutina persoanei implicate.

Cateva fobii comune:

Zoofobia: frica de animale sau insecte.
Fobia de tip mediu: frica de furtuni, inaltimi, apa, etc.
Fobia de tip injectii-rani: frica de injectii, sange, rani, proceduri medicale, etc.
Fobia de tip situational: lifturi, zbor, condus, posuri, trenuri, tunele, toalete, etc.

Tulburare de adaptare cu anxietate

Cand apar probleme emotionale si de comportament semnficative timp de cel putin 3 luni ca raspuns la un factor stressor.
Aceste simptome apar din cauza unui stress exagerat in raport cu o performanta ocupationala, sociala sau academica. Odata ce factorul stressor a incetat, stressul nu dureaza mai mult de 6 luni dupa aceea.

Tulburare de anxietate datorata conditiei medicale generale

Sunt situatii in care conditia medicala a persoanei cauzeaza in mod semnificativ simptome de anxietate pe care pacientul nu si le poate controla si care tulbura activitatea zilnica.

Tulburare de anxietate indusa de diferite substante:
Folosirea anumitor medicamente sau droguri duce la simptome de anxietate evidente.

Anxietatea este definita astfel:

Neputinta de a face fata cu succes factorilor de stres interni si externi din diferite cauze.
Explicatii ale diferitelor scoli psihologice:
Tip Adlerian: Idei care interfereaza cu cresterea si dezvoltarea, formate in copilarie, menite sa produca un stress suplimenar si modalitatile de reactie neadecvate social pe care le-a dezvoltat pacientul in timp.
Tip Psihodinamic: Procesele mentale interne, instinctele si impulsurile intra in conflict, cauzand un distress.
Tip Cognitiv-comportamental: Anxietatea este un raspuns invatat neadaptat la niste experiente trecute nespecifice si situatii care devin generalizate in situatii viitoare similare.
Tip Filosofic: Un strigat de ajutor exprimat indirect, atunci cand persoana se simte singura, neinteleasa sau incapabila sa faca fata singura realitatii.

Exista si explicatii genetice ale anxietatii:
Studii facute pe gemeni monozigoti arata importanta genelor in dezvoltarea unor tulburari de anxietate de-a lungul vietii si sustin predispozitia genetica catre aceste tipuri de tulburari.

Explicatii biologice ale anxietatii:
Cercetarile arata tulburari severe ale unor neurotransmitatori in cazul tulburarilor de anxietate: sunt implicati norepinefrina, serotonina si GABA.
Imagistica moderna arata dovezi privind functionarea deficienta in anumite regiuni ale creierului corelata cu tulburarile de anxietate.

Cauze medicale cunoscute:
Boli cardiovasculare, afectiuni pulmonare cronice, cancere si tumori, tulburari ale sistemului endocrin si tulburari neurologice pot cauza tulburari de anxietate.

Ce poate face psihoterapia pentru depresiv?

In cursul sedintelor de psihoterapie, pacientul cu ajutorul specialistului identifica factorii de stres in situatia data, si concepe mecanisme si comportamente de corectare a atitudinii pe care le implementeaza in mod voluntar si constient. Astfel gaseste raspunsuri adaptative si dezvolta prin discutie un echilibru intern si extern, recapatandu-si increderea in sine.

Cu credinta ca aceste iformatii va vor fi de folos, va recomand sa apelati la un specialist de fiecare data cand nu va descurcati - nu va hazardati sa va puneti singuri un diagnostic, pentru ca sunt prea multe sanse sa nu puteti judeca corect si obiectiv.

[polldaddy rating="6558992"]
----------------------------------------------------

Cu respect,

Dr Daniel Ganea
dr. Daniel Ganea


.

Medic de familie, Ecografie la domiciliu,

Medic urgente ambulanta privata

http://ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Comunitatea Oamenilor Sanatosi

-------------------------------------------------------------------------------------------
Dacă ai cont pe Facebook, WordPress, Google+, Linkedin sau Tweeter, poți folosi butoanele Like și Share de mai jos pentru a recomanda articolul și prietenilor tăi.